ghinion

Uite cum sta treaba: exista, pe de-o parte, acei oameni care mereu "cad precum mȃţa in picioare", ajung intotdeauna la scopurile propuse si pe langa toate acestea, au si un dram de noroc, sau noroc cu caru', depinde de caz, si, pe de alta parte, acei oameni care, sunt inofensivi, dar sunt certati rau de tot cu karma, palmuindu-i non-stop (cum e si cazul meu)

 

Am realizat ca nu mai are rost sa fiu acea persoana saritoare, buna cu altii, sa ii ajut indiferent de situatie, sa fac anuminte compromisuri, desi...pana la urma, cred ca o sa raman aceeasi persoana, pentru ca nu ies in castig daca sunt o "evil bitch" sau daca ii tratez pe altii cu indiferenta si ii ignor. E doar o implinire de-a mea, sa incerc sa fiu amabila si draguta cu toata lumea. Dar, de acum incolo trebuie sa incetez sa mai am asteptari ca si altii sa ma trateze la fel. 

Suna a cliseu, dar sunt momente in care ma intreb "oare ce am facut sa merit asta?"  si chiar nu gasesc raspunsuri. Precum azi, ma trezesc bine-mersi, cu planuri mari pentru ziua de azi, pe cand colo, ajunge ceva sa imi strice ziua. Ceva. Nici macar nu e un "cineva". Dar, s-a intamplat asta saptamana trecuta: aceleasi planuri mari, pentru care am sacrificat timpul meu, am pus pe planul doi o gramada de alte lucruri care trebuiau clasate intai si carora trebuia sa le acord importanta, dar nu... Eu am preferat sa pun pe pozitia fruntasa un "tel" pe care nici azi nu il pot implini. Cei care stiu despre ce e vorba se vor amuza citind asta, dar ce sa faci, cand viata iti strica planurile, nu e asa amuzant. 

Sunt curioasa ce se va intampla vinerea viitoare, o masina care da peste mine, o raceala aparuta din senin (asta e putin probabil, deoarece m-am racit azi), pierderea cheii de la apartament, blocarea in lift, sunt sanse mari pentru toate, trebuie sa recunosc. 

Serile mele de vineri vor fi mereu epice, dar m-am obisnuit.