desserts - my life , literally

Asta e pentru ca, oarecum, se leaga de postarea anterioara, cea cu deserturile si mancarea si pentru ca am realizat cat de mult seamana viata mea cu un meniu de la restaurant. (mai degraba, un chiosc sau un restaurant cu nume trist, gen "Nostalgia" sau "Memoria", unde va dati seama ce mancare se serveste...) Viata mea amoroasa se rezuma la budinca si la iaurt. Va las pe voi sa ghiciti personajele.

De ce eu trebuie sa raman tot timpul cu iaurtul cand pot avea budinca? Precizez ca iaurtul este gras, cu 100% grasime (bine,iar exagerez putin, nu e obez, nici gras, e un pic plinut, bine-facut, sa zicem:)) ) Dar nici iaurtul nu il pot manca atunci cand vreau eu, trebuie sa astept dupa el...sa se degreseze. Ii cam place sa stea la frigider, in loc sa iasa la aer, sa se amestece cu o capsuna, sa devina iaurt de fructe. Exagerez din nou, nu vreau sa ma combin nu el. Dar se zice ca trebuie sa incepi cu un iaurt de casa pentru a ajunge la un tort Sacher sau o prajitura cu caviar, sampanie, aur si un diamant de doua carate.

Iar budinca de ciocolata nu pot sa o gust pentru ca, in frigider, unde e depozitata, se afla langa o budinca, mai exotica, sa spunem, de Raffaelo. E ca atunci cand eram copil si vroiam ceva bun, dar mama imi dadea peste mana. In cazul de fata, nu e nimeni sa ma opreasca propriu-zis, doar constiinta, daca stau sa ma gandesc ca cele doua budinci se "cunosc", sunt facute din aceleasi ingrediente, cea de Raffaelo fiind putin mai consistenta si de mai mult timp in frigider.  
 

Toata lumea stie ca eu am un crush pentru straini, si nu ma refer la fotbalistii mega-famous sau la negrii (nu sunt rasista, dar nu m-au atras niciodata brownies-urile). Imi plac italienii, brazilienii, grecii, cateodata ma gandesc ca m-am nascut in tara gresita. Asadar, sa nu mai vorbim de cat de mult imi place tiramisu. Stii ,tiramisu provine din Italia. Este trista realitate, stii ca traditional pentru Grecia e iaurtul, nu? Si branza feta care e grasa.
 Ce ironic,nu?

As vrea sa am si eu desertul meu, sa stiu ca e pus deoparte si ca nu va gusta nimeni din el. As vrea sa pot sa renunt la diete si sa ma avant cu toata forta spre delicatese, ceea ce ma opreste e faptul ca as putea deveni diabetica (sau sunt deja), dependenta de tine...

Poate voi avea intr-o buna zi reteta mea, un mix de dulce cu putin acrisor, imi plac deserturile surprinzatoare, neasteptate, care au ceva deosebit, sa ma faca sa zic "wow", dar imi place sa pastrez si o nota clasica, sa fie bine cu un aspect impecabil, nu aruncat la nimereala in farfurie, mi-ar placea si un design unic, jucaus, o decorare inedita, care sa ma faca tot timpul sa zambesc . Si totusi, aceasta reteta exista, dar nu e a mea.